2. Nevoia de a bea si minca
In esenta alimentatia rationala a bolnavului
nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational
I. Gontea
Definitie
oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari
Scop
alimentele contin aproximativ 40 de constituienti de importanta vitala care sunt componenti structurali ai carbohidratilor, lipidelor, proteinelor
alimentatia pacientului are drept scop
sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului
asigurarea necesarului energetic de baza al organismului pentru dezvoltare si refacere
asigurarea si favorizarea procesului de vindecare prin menajarea organelor bolnave si aport nutritiv necesar organismului
alimentatie in scop terapeutic pentru a influenta simptomatologia clinica , caracterul bolii
prevenirea evolutiei nefavorabile in cazul afectiunilor latente sau transformarea bolilor acute in cronice si recidiva
sa consolideze rezultatele terapeutice obtinute prin alternari de tratament
regimul alimentar este reprezentat de cantitatea de alimente necesare organismului pentru acoperirea cheltuielilor energetice zilnice, avind in componenta unei ratii alimentare normale toate principiile alimentare: glucide 60%, lipide 25%, proteine 15%, la care se adauga apa, sarurile minerale si vitaminele
ratia de proteine va fi mai mare la copii si femeile gravide , iar pentru un om de 70 kg necesitatile energetice se ridica la circa 3000 cal/zi
Independenta in satisfacerea nevoii
pentru a se mentine sanatoasa , fiinta umana are nevoie de o cantitate adecvata de alimente
cantitatea si natura alimentelor nutritive sunt in functie de
sex
virsta
greutate
inaltime
activitate depusa
starea de sanatate
starea de boala
o alimentatie adecvata trebuie sa contina
glucide
proteine
lipide
vitamine
apa si saruri minerale
Hidratii de carbon – glucide
reprezinta sursa principala energetica
este bine ca 50% din necesitatile calorice sa se asigure prin hidrati de carbon daca nu exista o contraindicatie
diabet zaharat
colita de fermentatie
obezitate
la copii aportul de glucide trebuie marit in
boli febrile
casexie
denutritie
afectiuni hepatice
afectiuni renale
necesarul 4-6 g/kgcorp/24 h
Proteinele
reprezinta materialele plastice ale organismului
sunt o sursa importanta de energie
constituie materia prima a fermentatiilor si a hormonilor
necesarul 4-6 g/kgcorp/24 h
aportul insuficient determina
scaderea proteinelor plasmatice
distrugerea perenchimului hepatic
aparitia anemiei
retentie de apa in organism
formare de edeme
cresterea cantitatii de proteine este indicata in
sarcina
alaptare
arsuri
evacuari peurale si abdominale
postoperator
scaderea cantitatii de proteine este indicata in
boli renale
afectiuni febrile
Lipidele
au valoare calorica mare
alimentele pe aceasta baza au calitati energetice mari intr-un volum mic
au rol energetic
intra in compozitia tesutului nervos si a stromei eritrocitare
reprezinta rezervele de energie ale organismului
necesarul 1-2 g/kgcorp/24 h
ratia de grasimi se reduce in cazul
tulburarilor de metabolism
boli febrile
insuficienta glandelor care intervin in digestia si metabolizarea lor
insuficienta pancreatica
insuficienta hepatica
nefroza lipoidica
diabet zaharat
obezitate
ratia de grasimi se mareste in
stari de subnutritie
hipertiroidism
Vitaminele
sunt necesare mentinerii metabolismului normal
nevoia de vitamine creste in timpul activitatii celulare exagerate
necesitatile normale de vitamine pot ajunge
150 mg vitamina C
25 mg vitamina B1
6 mg vitamina B6
8 mg vitamina PP
20 mg vitamina K
acestea se asigura prin consumarea de
fructe
legume
salate
sucuri de fructe
Apa si sarurile minerale
in apa se petrec toate reactiile biochimice din organism
necesarul zilnic de apa la un organism sanatos este de 2500-3000 ml
Odata cu nevoile de apa , se satisfac si nevoile de saruri minerale
Organismul sanatos necesita in 24 h
4 g de sodiu
3-4 g de potasiu
2 g de calciu
0,15 g de magneziu
18 mg de fier
6 g de clor
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
biologici
virsta si dezvoltarea
nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si dezvoltare
activitati fizice
cu cit activitatea musculara este mai mare cu atit creste metabolismul
orarul si repartizarea meselor
un program regulat al meselor este recomandat
intervalul intre mese este in functie de virsta
psihologici
emotiile
influenteaza consumul de hrana, astfel ca unii isi pierd apetitul, la altii creste apetitul
anxietatea
hranirea este strins legata de satisfacerea unei nevoi de securitate, dragoste si de bunastare
sociologici
climatul
iarna necesarul caloric e mai crescut
vara sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide
statutul socio-economic
deprinderile alimentare bune se formeaza din copilarie
pot fi influentate de apartenenta la un grup social, saracie
religia
in functie de apartenenta religioasa – indivizii au ritualuri si felul de preparare
cultura
alimentatia este strins legata de traditiile si superstitiile fiecarei culturi
Manifestari de independenta
cavitate bucala
dentitie buna
proteza dentara adaptata si in stare buna
mucoasa bucala roz si umeda
limba roz
gingii roz si aderente dintilor
masticatie
usoara , eficace
gura inchisa
reflex de deglutitie
prezent
digestie
lenta
nestingherita
deprinderi alimentare
programul meselor 3 mese si 2 gustari
10 ore repaus nocturn
apetit
pofta de mincare – senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana
foame
senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a minca
satietate
senzatie de plenitudine
hidratare
consum de lichide in functie de nevoi
gust si valoare acordate mincarii
alegerea alimentelor
servirea mesei in grup sau singur
traditii
educatie
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii
calculeaza necesarul de calorii /24 h in functie de
activitate
in repaus 25 cal/kgcorp/24h
activitate usoara 35-40 cal/kgcorp/24h
activitate intensa 45-60 cal/kgcorp/24h
virsta
plus 20-30% pentru copii
minus 10-15% pentru virstnici
calculeaza ratia alimentara echilibrata
numar de calorii in functie de virsta si activitate
asigura echilibrul intre elementele energetice si cele neenergetice
ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar, cunoscind valoarea energetica a principiilor alimentare, cunoscind valoarea energetica a principiilor alimentare
glucide - 4,1 cal prin metabolizarea unui gr
lipide - 9,3 cal prin metabolizarea unui gr
proteine - 4,1 cal prin metabolizarea unui gr
asigura echilibrul intre principiile nutririve fundamentale astfel
50-55% hidrati de carbon
10-15% proteine
30-40% lipide
asigura echlibrul intre aciditate si alcalinitate
calculeaza numarul de calorii/kg corp/24 h in stari fiziologice
+30% la
Spotivi
Sarcina
Alaptare
cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare
alege alimentele tinind seama de preferintele , deprinderile si nevoile bolnavului
inlocuieste la nevoie un aliment cu altul conform echivalentelor cantitative si calitative
Dependenta in satisfacerea nevoii
Survin urmatoarele probleme:
alimentatie inadecvata prin deficit
alimentatie inadecvata prin surplus
dificultate de a se alimenta si hidrata
dificultate in a urma dieta
greturi si varsaturi
refuz de a se alimenta si hidrata
Surse de dificultate
de ordin fizic
alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intestinal
alterarea parenchimului hepatic si a cailor biliare
obstructii
tumori
strangulari
tubaj nazo-gastric
supraincarcare
intoxicatii alcoolice
abuz de medicamente
dezechilibre
durere
dezechilibre
metabolice
electrolitice
endocrine
neurologice
de ordin psihologic
tulburari de gindire
anxietate
stres
situatii de criza
de ordin sociologic
foame
insalubritate
malnutritie
lipsa cunoasterii
lipsa de cunostiinte
insuficienta cunoastere de sine
1. Alimentatie inadecvata prin deficit
deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive – afecteaza starea nutritionala
factorii implicati
proaste obiceiuri in legatura cu alimentatia
boli organice
boli psihice
intoxicatii alcoolice
intoxicatii medicamentoase
Manifestari de dependenta
anorexie
lipsa poftei de mincare
disfagie
greutate la inghitire
conditia cavitatii bucale
absenta dintilor
carii dentare
gingivite
ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
limba incarcata
depunere saburala
glosite
dificultate in masticatie
starea tegumentelor
tegumente uscate
pierderea elasticitatii
acnee
dermatita
digestie
dificultate in digestia si absorbtia alimentelor
greata
varsaturi
regurgitatii
aerofagie
pirozis
deprinderi alimentare
greseli in pregatirea alimentelor
greseli in alegerea alimentelor
orar nesatisfacator al meselor
pierderea obisnuintei prin schimbarea conditiilor de mediu
hidratare
consum redus de lichide si saruri minerale
pierdere in greutate
semne de dezechilibru
slabiciune
tegumente si mucoase uscate
urini concentrate
gust si valoare acordate mincarii
dezordonat
maninca in picioare sau in pat
obiceiuri gresite
consum de un singur fel
consum de hrana rece
Interventiile asistentei
OBIECTIVE INTERVENTII
Pacientul sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi aseaza pacientul in pozitia semisezind , sezind sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte
protejeaza lenjeria cu musama si aleza in functie de pozitia pacientului
ajuta pacientul in timpul varsaturilor, sprijinindu-l
il invata sa respire profund
aplica tratamentul medicamentos – antiemetice, vitamine, saruri minerale
incurajeaza pacientul
reduce sau opreste aportul de lichide si alimente
Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 5%, 10%,20%, 33%; hidrolizante si amestecuri de aminoacizi, vitamine si electroliti la indicatia medicului
calculeaza numarul de calorii in functie de diferite stari patologice: adauga 13 % pentru fiecare grad de temperatura peste 370C, 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare
dupa incetarea varsaturilor rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita
exploreaza gusturile si obice-iurile alimentare ale pacientului
constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii
face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Pacientul sa fie echilibrat nutritional exploreaza preferintele pacientului asupra alimentelor permise si interzise
serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator
invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul
100 g de glucide sunt cuprinse in – 100 g zahar, 120 g orez, 135 g taitei, 200 g piine, 450 g fructe uscate, 200 g legume uscate, 500g cartofi, 650 g fructe proaspete
100 g proteine sunt cuprinse in – 3000 ml lapte, 450 g carne alba , 650 g peste, 400g brinza
100 g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt, untura de porc
Lasa pacientul sa aleaga ali-mentele dupa gusturile sale , respectind contraindicatia regimului
Pacientul sa fie echilibrat psihic asigura un climat cald, confortabil
incurajeaza pacientul
ii explica scopul interventilor
2. Alimentatia inadecvata prin surplus
surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ
un individ poate ingera o cantitate mare de alimente din mai multe motive:
stres
anxietate
singuratate
tulburari psihice
dezechilibru endocrin
Manifestari de dependenta
IMC=G( kg )/ I 2 (inaltimea la patrat, exprimata in cm)
Ex:62 kg/ 165x165=
indice ponderal peste 15-20%
greutatea corporala cu 15-20% mai mare decit greutatea ideala
greutatea ideala se calculeaza cu formula
G(kg) = 50 + 0,75(Tcm-150)+V-20/4x0,9
Gkg greutate corporala exprimata in kg
Tcm talia exprimata in cm
V virsta exprimata in ani
0,9 factor de corectie care se aplica numai la femei
ingrasare
bulimie
senzatie exagerata de foame
maninca fara control
polifagie
nevoie exagerata de a minca
absenta sentimentului de satietate
greturi si varsaturi
eliminare pe gura , partial sau in totalitate, a continutului gastric
Interventii
OBIECTIVE INTERVENTII
Pacientul sa aiba greutate corporala in functie de inaltime, sex si virsta asistenta exploreaza gusturile bolnavului la diferite categorii de alimente
invata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice si virsta
alcatuieste un regim alimentar hipocaloric
urmareste bolnavul sa consume numai alimente cuprinse in regim
urmareste orarul si distributia meselor
urmareste periodic greutatea corporala
Pacientul sa desfasoare activitate fizica crescuta constientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate
stabileste un program de activitati fizice , in functie de gusturi si capacitate, impreuna cu bolnavul
Pacientul echilibrat psihic asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor bolnavului
il invata metode de relaxare
la nevoie administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului
Manifestari de dependenta
Sursa de dificultate posibila
Probleme Manifestari Sursa de dificultate obiective
Dificultate de a se hidrata si alimenta - dificultate de a inghiti
- dificultate de a digera
- dificultate de a mesteca
- incapacitatea de a folosi ustensile pt. a se alimenta - slabiciune
- oboseala
- lipsa de cunos-tinte in uitlizarea ustensilelor
- diminuarea mobilitatii - sa se alimenteze utilizind ustensile
- sa consume alimente care se maninca cu miinile – fructe, piine – la fiecare masa
- sa se alimenteze singur
- sa se hidrateze
Dificultate sau refuz de a urma dieta - bautul lichidelor interzise
- mincatul alimentelor interzise
- omisiuni ale meselor
- mese neechilibrate - obisnuinte ali-mentare/culturale diferite
- lipsa de cunoas-tere a alimentelor permise/ intezise si inlocuitorii regimului
- neacceptarea bolii - sa-si urmeze regimul in fiecare zi
- sa utilizeze substituientii alimentari care respecta regimul
Greturi, varsaturi - efort pt. a voma
- hematemeza
- regurgitatie
- varsaturi alimen-tare biliare sau cu mucozitati - anxietate
- obisnuinte ali-mentare deficitare - sa-si diminueze greturile
Sa nu mai aiba greturi
Sa-si diminueze varsaturile
Sa nu mai aibe varsaturi
Refuzul de a se alimenta si a se hidrata - nu vrea sa bea nici un lichid
- nu vrea sa manince nimic - stare depresiva
- lipsa cunoasterii nevoilor de ali-mentatie si hidra-tarea organismului
- singuratate -sa-si exprime acceptul de a bea si minca
Sa manince la fiecare masa necesarul caloric
ALIMENTATIE SI HIDRATARE NORMALA
alimentatia si hidratarea normala sunt influentate de conditiile determinante si sunt esentiale pentru sanatatea individului
alimentele de baza
piinea
orezul
pastele fainoase
cartofii
carnea si derivatele de carne
laptele si derivatele de lapte
legume verzi
Atitudini si abilitati pentru o masa sanatoasa
instituim masuri de ordin general pentru o alimentatie si hidratare normala
alimentatia si hidratarea sanatoasa este constituita din alimente proaspete , variate care contin substantele vitale privind elementele nutritive de baza
felurile de mincare vor fi combinate pentru a evita monotonia
consumul de carne de porc trebuie alternat cu consum de peste, pasare, vita
alimentatie bogata in vitamine, saruri minerale, celuloza
recomandari
zilnic este recomandabil a se consuma fructe, sucuri si legume crude
se va renunta la consumul excesiv de sare sau bauturi si alimente fabricate industrial
sucurile de fructe si fructele fierte se vor evita de catre persoanele cu stomac sensibil
se evita fierberea indelungata a legumelor si carnii
pe cit posibil trebuie redus consumul alimentelor cu continut mare de cadmiu: organe de porc, ciuperci de padure, pateu de ficat
este recomandabil consumul zilnic al produselor lactate sau a unui sfert de litru de lapte
instituim masuri de autoprotectie
pentru a micsora senzatia de foame inainte de felul de mincare principal se consuma cu 15-20 min o salata sau un aperitiv
gradul de satietate este marit
se evita consumul alimentelor in exces sau servitul meselor intr-o atmosfera de stress
nu trebuie sarit peste mese
se respecta programul si orarul acestora
alimentele vor fi mestecate bine
consumul lichidelor in timpul mesei trebuie sa fie mai mic
recomandari generale
este recomandat a se minca de 3-5 ori / zi cu evitarea portiilor mari
nu trebuie consumat alimentul doar ca sa treaca timpul sau mincat cu lacomie
nu se recomanda mese copioase sau greu de digerat
atunci cind apetitul este scazut nu trebuie insistat a se minca ci trebuie cautata cauza
terapia naturala alimentara este de mare ajutor in orice moment
pe cit posibil se interzic
fumatul
alcoolul
cafeaua
faina alba
sarea
afumaturile
alimentele conservate, picante, acre
preparatele culinare trebuie servite la o temperatura care sa nu depaseasca pe cea a corpului uman
ALIMENTATIA SI HIDRATAREA DEFICITARA
principalele cauze pentru o alimentatie si hidratare deficitara sunt de natura fizica, psihologica, socio-culturala
cauze de ordin fizic
afectiuni care vizeaza aparatul digestiv incepind cu alterarea mucoaselor cailor digestive, obstructii, strangulari, tumori, intoxicatii
tulburari ale peristaltismului intestinal si al eliminarii
boli cardio-vasculare si respiratorii
afectiuni reumatismale, locomotorii si neurologice
aparitia dezechilibrelor hidroelectrolitice
boli cronice
consum de medicamente cu efect secundar negativ pentru apetit
durerea, imobilitatea
limite functionale ale fiecarui individ
cauze de ordin psihologic
stari conflictuale, emotii
afectiuni psihice
anxietate, stres
situatii de criza
apatia, depresia
starea confuzionala
anorexia – lipsa poftei de mincare
polifagia – nevoia excesiva de a minca
disfagia – greutate la inghitire
dementa
cauze de ordin socio-cultural
lipsa de educatie si cunostiinte
alimentatie inadecvata prin deficit sau surplus
veniturile, conditii de locuit
obiceiuri alimentare, traditii, religia, tabieturi
interactiuni sociale
handicap intelectual
Manifestari, semne, simptome
anorexia – diminuarea sau lipsa poftei de mincare
disfagie – dificultate in a inghiti
greturi, varsaturi – varsaturile reprezinta un factor de risc pentru aspiratii bronsice
deshidratarea
dezechilibru electrolitic
obezitatea
malnutritia
casexia
bulimia
polifagia
NESATISFACEREA NEVOII DE A MINCA SI A BEA AFECTEAZA RELATIA CU CELELALTE NEVOI
A COMUNICA
Comunicare dezagreabila prin alimentatie inadecvata si modificarea perceptiilor senzoriale afectate de modificarile hidro-electrolitice
A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA
Postura si circulatie inadecvata cu tulburari la nivelul aparatului locomotor si incapacitate de a desfasura diverse activitati prin deficit de aport alimentar sau surplus in alimentatie
A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE
Hipertermie prin aport deficitar de lichide
A RESPIRA
Schimburi gazoase deficitare prin alimentatie inadecvata si dezechilibru hidroelectrolitic
A ELIMINA
Eliminare intestinala deficitara prin alimentatie saraca in fibre si celuloza
Varsaturi si diaree cauzate de dezechilibre hidroelectrolitice
A DORMI, A SE ODIHNI
Disconfort de odihna si somn cauzate de obiceiuri alimentare si dezechilibru hidroelectrolitic
A SE IMBRACA, A SE DEZBRACA
Surplusul alimentar determina aparitia dificultatii de a se imbraca si dezbraca
Casexia -disconfort si imbracaminte neadecvata
A FI CURAT, A AVEA TEGUMENTE INTEGRE
Uscarea mucoaselor si tegumentelor prin aport insuficient de lichide cu aparitia tulburarilor trofice cutanate , prin pierderea elasticitatii tegumentelor , tegumente uscate
Dermatite cauzate de deficitul sau surplusul alimentar
A EVITA PERICOLELE
Lezarea integritatii fizice prin consum de alcool, droguri si vulnerabilitate fata de pericole prin sensibilitate crescuta la boli
A TRAI CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SPIRITUALE
Alterare si afectare spirtuala prin ritualuri alimentare si traditii impuse de apartenenta religioasa
A SE REALIZA
Afectare la nivel intelectual cu limitarea preocuparilor si activitatilor prin alimentatie inadecvata
A SE RECREEA
Oboseala, diminuarea miscarii, incomoditate, cauzate de pierderea /excesul de greutate, precum si izolare
A INVATA
Stres, anxietate si limitarea capacitatii de intelege, analiza si raspuns prin dezechilibru hidroelectrolitic si nutritiv
Proces de ingrijire
culegere de date - apreciere
date / informatii referitoare la pacientul ingrijit
identificarea problemelor – analiza
probleme posibile
deficit al volumului de lichide
exces al volumului de lichide
discofort abdominal
nutritie modificata prin sub- sau supraalimentatie
modificarea integritatii mucoasei bucale
modificari ale digestiei
dificultate la inghitire
alimentatie inadecvata
senzatie de arsura gastrica
refuz de a se alimenta sau hidrata
dificultati sau refuz de a respecta dieta
diagnostice de ingrijire probabile – PES
dificultati la inghitire referitor la
lipsa sau diminuarea reflexului de deglutitie,
obstructiei mecanice,
durere,
constienta limitata,
tumoare
Mod de manifestare
- tuse
- sufocare
- prezenta de resturi alimentare in cavitatea bucala
- cantitati mici primite
- plingeri
nutritie modificata prin subalimentatie referitor la
incapacitatea de a ingera sau digera alimentele
incapacitatea de a absorbi substantele nutritive din alimente, din cauza unor afectiuni fizice sau psihice
Mod de manifestare
- pierdere in greutate cu mai mult de 20 % sub cea normala
- inapetenta
- dureri abdominale
- mucoase palide
- tonus muscular scazut
- slabiciune
- oboseala
deficit de volum lichidian referitor la
ingestia neadecvata
pierderi anormale de lichide
scaune diareice
varsaturi
transpiratii abundente
Mod de manifestare
- tahicardie
- hipertensiune arteriala
- tegumente si mucoase uscate
- turgor scazut
- pliu cutanat persistent
- sete
- adinamie
planificarea ingrijirilor
obiective potentiale pentru pacient
sa recupereze deficitul ponderal, sa accepte, sa respecte dieta impusa
sa primeasca alimente corespunzator calitativ si cantitativ
sa-si amelioreze durerea, disconfortul abdominal
sa fie echilibrat hidric/nutritional
sa se poata alimenta pe cale naturala
sa primeasca informatii in legatura cu regimul alimentar, cu modul de preparare al alimentelor
va cunoaste grupele de alimente
va cunoaste continutul in factori nutritivi din grupele alimentare
aplicarea ingrijirilor
asigurarea necesarului cantitativ si calitativ in functie de virsta, stare generala
diferentierea tulburarilor de apetit – anorexie ( refuza sa se alimenteze de teama ca se ingrasa), inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata, varsaturi, disfagie
calcularea bilantului hidric
stabilirea necesitatilor de hidratare
intocmirea foii de alimentatie
cunoasterea regimurilor dietetice si a modului de preparare a alimentelor
asigurarea conditiilor de mediu pentru servirea mesei
moduri de alimentare – activa, pasiva, artificiala
alimentarea prin sonda gastrica, clisma alimentara, fistula
moduri de hidratare, perfuzii
evaluarea ingrijirilor
se va referi la
prezenta sau absenta refelxului de deglutitie
determinarea nivelului de nutritie, modificarile de apetit, regimul alimentar impus
cantitatea de lichide ingerate
disfagie
durere
varsaturi
tranzit intestinal
aspect fizic
greutate corporala
nivel de cunostiinte
Hidratarea si mineralizarea organismului
organismul uman nu poate trai in medie decit
3 minute fara oxigen
3 zile fara apa
3 saptamini fara hrana
toata mecanismele vitale nu au decit un singur tel – acela de a mentine unitatea mediului interior si de a ne da prin aceasta independenta si personalitate biologica
APA
- este lichidul solvent al tuturor substantelor chimice, organice si anorganice, necesare bunei functionari a organismului
- dilueaza toti produsii rezultati din metabolismul intermediar destinati eliminarii
- se gaseste in organism in doua stari
libera – circulanta
fixa – structurala, intra in constitutia moleculeor
APA LIBERA reprezinta 70% din greutatea corpului si se repartizeaza astfel
50% in interiorul celulelor – lichid intracelular
15% in spatiile lacunare – lichid interstitial
5% circula in vene – lichid plasmatic
Prin compozitia si functia apropiata lichidele interstitial si plasmatic sunt numite lichide extracelulare
apa mentine in solutie o serie de saruri minerale
mediul intern al organismului este o solutie apoasa de saruri minerale, formind partea fundamentala a plasmei sanguine , a limfei si a lichidului interstitial
sarurile minerale mentin presiunea osmotica a lichidelor din organism
nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h
la copil mevoia de apa este mai mare in raport cu greutatea corporala el necesitind
180 ml apa/kg corp in primele 6 luni
150 ml apa/kg corp intre 6 -9 luni
120 ml apa/kg corp intre 9 -12 luni
100 ml apa/kg corp
necesarul de apa se acopera prin aportul alimentar fie sub forma de lichide , fie sub forma de apa continuta in alimentele solide
eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai astfel
1000-1500 ml se elimina prin urina
500 -1000 ml se elimina prin transpiratie
350-500 ml se elimina sub forma de vapori prin plamini
100-200 ml se elimina prin intestin – in scaun
in mod normal etse un echilibru intre lichidele introduse in organism si pierderile fiziologice
in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la deshidratare sau hiperhidratare
in functie de cauza si mecanismul prin care se instaleaza pot interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele
pe baza modificarilor din lichidul extracelular se deosebesc mai multe sindroame de deshidratare
deshidratare izotona cind aportul insuficient sau pierderile intereseaza in aceeasi proportie apa si electrolitii, in caz de: varsaturi, diaree, aspiratie gastrica sau intestinala, paracentezele repetate, hemoragii masive.Se pot pierde 2-3 l sau chiar 5-10 l/24h
deshidratare hipertona - cind se elimina apa in proportie mai mare
prin polipnee intre 1-1,5 l/24h
transpiratie exagerata 2-3-5 l/24h
deshidratare hipotona - cind se elimina sarurile in proportie mai mare
in poliuriile patologice sau cele provocate prin diuretice
Homeostazia
- se intelege totalitatea constantelor biochimice sau biofizice ale mediului intern
- limitele homeostaziei sunt reprezentate de cifrele maxime si minime intre care clinica si laboratorul incadreaza normalul pentru fiecare din aceste componente
- sistemul de coordonare si control al homeostaziei este neuro-endocrino-vegetativ
Stabilirea necesitatilor hidrice si minerale
Se face prin
stabilirea felului de deshidtratare
simptomatologia deshidratarii
investigatii de laborator
Diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma si cifra constatata la bolnav reflecta deficitul lui la un litru de apa extracelulara
Aceasta se inmulteste cu cantitatea totala de apa extracelulara care la un individ de 70 kg este de 14 l.Cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv
Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii se administreaza in parti egale glucoza si solutii izotonice de saruri minerale.
Cantitatea lichidelor necesare organismului se stabileste prin insumarea ratiei de intretinere si a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare
ratia de intretinere = pierderile de lichide /24h
ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator si intra in competenta medicului
Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala, pe baza de tabele speciale, iar a sugarului dupa greutatea corporala 100/180 ml/kg corp.
Valori obtinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului
25 -30 ml perspiratie
50 -100 ml transpiratie
10 -20 ml cu scaunul
35 -40 ml urina /kg corp/24h precum si a pierderilor in plus – diaree, varsaturi, febra
Tulburari ale fluidelor
1. Volumul deficitar de fluid – hipovolemie sau deshidratare – se datoreste pierderilor excesive (varsaturi, aspirarie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau miscarii fluidului , acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edem periferic, hematom)
Manifestari
piele uscata cu turgor redus(elasticitate)
membrane, mucoase uscate
buze uscate, limba arsa
ochi adinciti, moi
letargie, sete
scaderea eliminarii urinare
tahicardie
hipotensiune arteriala
scaderea presiunii venoase centrale
cresterea hemoglobinei si hematocritului (Marime a volumului ocupat de globulele rosii ) prin hemoconcentratie
cresterea ureei sanguine
urina concentrata cu densitate mare
Interventiile asistentei
masoara si noteaza zilnic ingestia si eliminarea
cintareste zilnic pacientul
monitorizeaza
semnele vitale
nivelul de constienta
parametrii clinici
rezultatele de laborator
slabiciune
neliniste
agitatie
mentine integritatea membranelor mucoase prin igiena riguroasa
ingrijeste tegumentele cu atentie pentru evitarea atingerii integritatii lor
inspecteaza zilnic zonele de presiune pe pozitie si le maseaza la fiecare 2 ore
asigura aportul lichidian 2500 ml/zi din care 1500 ml per os
2. Excesul volumului de lichid
se acumuleaza in sectorul extracelular, dind nastere la edeme
se datoreste
cresterii Na si a cantitatii de apa prin retentie si/sau ingestie excesiva
scaderii excretiei renale de Na si apa
scaderii mobilizarii de lichide in interiorul spatiului intravascular
Manifestari
crestere acuta in greutate
edem periferic
pleoape edematiate
creste presiunea venoasa centrala
puls puternic
hipertensiune arteriala
dispnee, raluri crepitante
turgescenta jugularelor
scaderea hemoglobinei si hematocritului
scaderea densitatii urinare
Interventiile asistentei
educa pacientii cronici, privind aparitia acestor semne
educa pacientul si familia privind importanta aportului scazut de lichide si de sodiu
masoara zilnic ingestia si eliminarea
cintareste zilnic pacientul
observa edemul periferic
asculta frecvent respiratia
evalueaza semnele si simptomele de edem pumonar
stabileste cantitatea de lichide pentru fiecare tura
educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidro-electrolitic
invata pacientul care sunt lichidele si alimentele cu continut crescut in sodiu
schimba conceptia de preparare a alimentelor
Tulburari electrolitice
Hiponatremia - manifestari
deficit de sodiu sub 130 mEq/l
cefalee
confuzie
anxietate
piele umeda
Interventiile asistentei
creaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat sau confuz
recunoaste modificarile de comportament
acorda suport sihologic
acorda suport moral familiei
monitorizeaza solutiile intravenoase si rata de flux a acestora
Hipernatremia - manifestari
- excesul de sodiu peste 130 mEq/l
- agitatie ce poate progresa spre convulsii
- membrane, mucoase uscate
- sete
- hiperemia fetei
- tahicardie
- hipertensiune arteriala
Interventiile asistentei
- reduce ingestia de sodiu
- administreaza solutii cu continut scazut de sodiu
- administreaza diuretice
- creeaza un mediu de siguranta
Hipopotasemia - manifestari
nivel redus de potasiu sub 3 mEq/l
slabiciune
scaderea peristaltismului pina la ileus
scaderea poftei de mincare
crampe musculare la extremitati
greturi
fatigabilitate
Interventiile asistentei
administreaza i v potasiu cu mare prudenta
monitorizeaza aritmiile cardiace
asigura mediu de siguranta
monitorizeaza zgomotele intestinale
masoara cu atentie ingestia si eliminarea
educa pacientul sa consume alimente bogate in potasiu (banane, spanac, caise,
varza de bruxelles, citrice, piersici )
Hiperpotasemia - manifestari
- exces de potasiu peste 5,5 mEq/l
- greata
- crampe abdominale
- diaree
- parestezii, slabiciune, iritabilitate
- aritmii cardiace severe
- schimbarea personalitatii
Interventiile asistentei
- administreaza perfuzii de glucoza si insulina sau bicarbonat - scad nivelul de potasiu prin usurarea patrunderii lui in celula
- monitorizeaza aritmilie cardiace
- asigura mediu de securitate
Tipuri de fluide
izotonice – aceeasi concentratie cu plasma
hipertonice – concentratie mai mare
hipotonice – concentratie mai mica
Solutii utilizate pentru rehidratare si remineralizare
solutie izotonica de NaCl
solutie apoasa de 0, 9% denumita si ser fiziologic
solutie hipertona de NaCl, concentratie 10-20 %
bicarbonat de sodiu 8,4%
lactat de sodiu
glucoza
izotonica de 4,7%
hipertona de 5-10-20-33-40%
solutie de KCl 7,4 %
solutie Ringer
contine electroliti
solutie Darow
solutie Krebs
solutie Buttler
solutie Hartmann
solutie Tham
baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon
se foloseste in combaterea acidozei metabolice
solutie Fischer
solutie alcalina
folosita in combaterea acidozei metabolice
dextran 40/ dextran 70
reomacrodex
plasma umana
singe integral
derivate de singe (masa eritrocitara, masa trombocitara, masa leucocitara,
crioprecipitat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu