Top plante medicinale romanesti

Plante medicinale romanesti: Macesul

Macesul creste peste tot, la campie sau pe dealuri, pe marginea drumului, in parcuri, astfel ca devine o planta accesbila oricui. De la maces, cel mai mult se folosesc fructele. Acestea se culeg toamna, ideal ar fi sa le culegeti inainte de bruma sau de ger.

Din macese puteti face pulbere (le deshiratati intial), ceaiuri sau chiar vin de macese – un adevarat medicament.

Semintele din macese vindeca afectiunile rinichilor si ale vezicii urinare, de aceea este indicat sa folositi macesele intregi.

Alte beneficii ale maceselor:

• refac tonusul vascular si regleaza tensiunea arteriala;
• cresc imunitatea prin continutul de vitamina C;
• sunt recomandate in starile infectioase, raceli, gripe, rinite etc.;
• detoxifica rinichii;
• mentin frumusetea din interior a pielii;
• trateaza tusea.

Plante medicinale romanesti: Fenicul

Fenicului este un bun aliat al sistemului digestiv. Feniculul calmeaza stomacul si reduce flatulenta, fiind indicat in starile de balonare, dar si de constipatie. Fenicului calmeaza si simptomele colonului iritabil.

Feniculul este un bun remediu in tratarea simptomelor din raceala si gripa, fiind un bun tratament pentru tusea seaca sau productiva.

Folosind ceaiul de fenicul in comprese la nivelul ochilor, riscul de conjunctivita scade, iar cearcanele sunt estompate. In caz de conjunctivita, se pot sterge pleoapele cu ceai de fenicul si musetel.

Plante medicinale romanesti: Albastrele

Albastrelele cresc si ele pe camp, se gasesc cu usurinta si se foloseste planta cu flori pentru ceai.

Albastrelele au urmatoarele beneficii:

• vindeca miopiile usoare si mentin sanatatea ochilor;
• trateaza eficient depresiile;
• cresc tonusul muscular, de aceea sunt indicate inaintea programelor de miscare;
• scad riscul de pietre la rinichi (litiaza renala ) si infectii urinare.

Plante medicinale romanesti: Anghinare

Anghinarea este iubita de femei, pentru ca le ajuta in mentinerea siluetei. Ceaiul de anghinare accelereaza procesele de ardere a grasimilor, devenind un bun aliat in curele de slabire.

Ceaiul de anghinare stimuleaza de asemenea functiile ficatului si ajuta in detoxifierea organismului, fiind indicat in afectiunile hepatice.

Anghinarea protejeaza si impotriva bolilor cardiovasculare, scazand colesterolul rau din sange si reducand tensiunea arteriala si riscul de infarct.

Pulberea de anghinare, obtinuta din planta uscata, trateaza guta, diabetul, migrenele si greata. Pulberea nu se prepara termic, deci nu va fi folosita in ceai. Pulberea se poate folosi in salate, in cantitati mici (cel mult o lingurita rasa de pulbere la o portie).

Daca suferiti de hemoroizi, beti ceai de anghinare.

Plante medicinale romanesti: Rostopasca

Rostopasca este o planta foarte activa, de aceea trebuie consumata in cantitati mici, caci altfel prezinta efecte toxice. Insa in cantitati moderate (nu mai mult de 5 picaturi de suc de rostopasca sau nu mai mult de o cana de ceai de rostopasca pe zi), aceasta planta face adevarate minuni pentru sanatate.

Sucul de rostopasca il obtineti rupand frunzele plantei si frecandu-le pe piele, direct pe zonele afectate. Daca zonele sunt dureroase, folositi sucul rupand micile tulpini cu frunze, din centimetru in centimetru. Veti vedea ca planta este bogata intr-un suc de culoare galben intens, acest suc avand proprietati miraculoase antibacteriene, antivirale si antifungice. Daca aveti ciuperci ale pielii, negi sau pur si simlu zone cu pete maronii sau pe care doriti sa le revitalizati, aplicati acest suc si lasati-l sa actioneze 10 minute. Nu veti putea folosi acest suc decat langa planta, nu il puteti culege, de aceea este bine sa va informati in prealabil pentru a recunoaste planta.

Ceaiul de rostopasca are puternice efecte analgetice, fiind indicat in durerile osteomusculare, articulare, in reumatism, dar si pentru tratarea gutei si a hemoriozilor.

Ceaiul de rostopasca mai prezinta un intens efect de echilibrare a metabolismului, fiind indicat diabeticilor. Daca suferiti de afectiuni hepatice grave, consumati o cana de ceai de rostopasca la doua zile. [...]